Primele soiuri moldovenești de nuc au fost selecționate în anii 1960. În mai bine de jumătate de veac, acestea au trecut testul timpului demonstrându-și excelenta adaptare la condițiile climei de tip continental e Europei de Sud-Est. În același timp, aceste soiuri – deja omologate în mai multe țări (România, Ucraina, Federația Rusă) – au devenit apreciate de mai mulți nucicultori din Europa și Asia și astăzi aceste soiuri au devenit principalele pe care acei nucicultori le plantează în livezile lor, ceea ce le reafirmă valoarea și superioritatea. Vedeți mai jos o descriere a celor mai bune soiuri moldovenești.
Pentru mai multe informații despre acestea, solicitați gratuit cartea Soiuri de nuc pentru înființarea livezilor profesionale.
PESCIANSKI | COGÂLNICEANU | CĂLĂRAȘI
PESCIANSKI
Pomul. În comparație cu majoritatea soiurilor, soiul Pescianski are o creștere mult mai moderată și compactă în livadă, făcându-l pretabil la cultura intensivă. Din observațiile noastre, la vârsta de 8 ani, acest soi are un volum al coroanei cu 30 – 40% mai mic comparativ cu soiul Costiujeni. În primul an de creștere în pepinieră, soiul dezvoltă în primul rând un sistem radicular foarte ramificat, dar tulpina crește mai puțin decât la alte soiuri. În primii doi ani după plantarea în livadă, creșterea părții aeriene la fel este puțin mai redusă decât la alte soiuri, însă ritmul de creștere se accelerează puternic în al 3-lea an și pomul se dezvoltă suficient de repede până la intrarea pe rod.
Soiul Pescianski este sensibil la antracnoză și este relativ sensibil la bacterioză, însă respectarea recomandărilor privind tratamentele fitosanitare obligatorii asigură un control eficient al acestor două maladii. Aplicațiile cu produse cuprice trebuie făcute în termen, iar adăugarea (la a doua aplicație cuprică) unui fungicid pe bază de mancozeb poate reduce semnificativ presiunea bacteriozei în anii cu condiții favorabile dezvoltării acestei maladii.
Înfloritul și fructificarea. Dezmuguritul la acest soi are loc timpuriu, la fel și înfloritul care este de tip protogin, adică primele înfloresc florile feminine și apoi cele masculine. În majoritatea anilor, înfloritul celor două tipuri de flori coincide și atunci pomii se autopolenizează, însă asocierea polenizatorilor rămâne indispensabilă și obligatorie pentru acest soi.
În anii cu condiții bune de dezvoltare, diferențiază în flori nu doar mugurii terminali, dar și până la 60% din mugurii laterali, astfel încât în anul care urmează la soiul Pescianski fructificarea este de tip lateral. Acest mod de fructificare poate fi menținut printr-o întreținere agrotehnică adecvată a plantației. Pescianski este unul dintre cele mai productive soiuri cultivate în prezent pe teritoriul Moldovei.
Fructul. Pescianski produce fructe de o calitate excepțională: miezul este alb, are gust dulce și este foarte apreciat ca nucă de desert consumată în stare proaspătă, în special în primele 3 luni de la recoltare sau pe un termen mai lung dacă este păstrată în condiții de frigider sau depozit răcoros. Sudura valvelor este foarte bună și coaja este subțire dar robustă, rezistând foarte bine la operațiile de recoltare mecanizată și prelucrare industrială. Greutatea medie a unei nuci este de 13,5 g. Miezul alcătuiește circa 55-60% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor iar cel mai des întreg și se desprinde ușor pe jumătăți. Circa 85-90% din miez se încadrează în clasa premium de calitate.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
Scheme de plantare: 156-208 pomi/ha > ax structurat, intrare pe rod anul 5-6, exemplu de recoltă în anul 7 – 1,4 tone/ha, randament: 3,5 – 4 tone/ha.
Condiții indispensabile în plantație: + sol fertil, + posibilitate de irigare la necesitate, + nivel de tehnicitate sporit al producătorului, + tratamente fitosanitare obligatorii.
Destinația fructului. Trebuie plantat în special pentru producerea de miez, dar este la fel de prețios și pentru comercializarea ca nucă în coajă, în special pentru consumul curent (miez alb, gust dulce foarte apreciat de consumatori).
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
COGÂLNICEANU
Pomul. Cogâlniceanu face parte, împreună cu soiul Pescianski, din categoria soiurilor autohtone cu cea mai redusă vigoare de creștere. La fel, Cogâlniceanu se pretează la cultura intensivă și se poate planta la densități de la 156 la 208 pomi/ha. O trăsătură distinctivă a acestui soi este culoarea galbenă-pai a lăstarilor maturați de 1 an care ajută la identificarea mai ușoară a soiului, în special în cadrul certificării sau autentificării sale varietale în plantația-mamă sau în pepinieră.
Înfloritul și fructificarea. Cogâlniceanu are înflorit de tip protogin bine evidențiat. Acesta este unicul soi cu fructificare de tip mixt care fructifică atât pe extremitățile ramurilor anuale, cât și pe ultimii 3-4 muguri laterali. În cazul plantațiilor întreținute adecvat, Cogâlniceanu are tendința să fructifice lateral pe cea mai mare parte a mugurilor laterali. Cogâlniceanu este, alături de soiul Pescianski, unul dintre soiurile cu potențialul cel mai mare de fructificare.
Fructul. Nucile soiului Cogâlniceanu au o formă cilindrică alungită, cu valve ușor asimetrice. În partea sa interioară coaja este netedă, septul care separă jumătățile de miez este foarte subțire făcând extragerea miezului foarte simplă. Miezul, deși nu atât de alb ca la soiurile Chișinău, Pescianski sau Ovata ®, este de o calitate foarte înaltă și are o savoare particulară alcătuind circa 54-57% din greutatea nucii. Fructele sunt destinate în special pentru industrializare.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
Scheme de plantare: 156-208 pomi/ha > ax structurat, intrare pe rod anul 5, randament: 3,5 – 4 tone/ha; 125-156 pomi/ha > ax structurat/ vas ameliorat, intrare pe rod anul 7, randament: 3-3,5 tone/ha.
Condiții indispensabile în plantație: + posibilitate de irigare la necesitate, + nivel de tehnicitate sporit al producătorului.
Destinația fructului. Fructul său aspectuos de formă alungită cu sudură foarte bună a valvelor îl fac un soi care trebuie destinat în special pentru comercializarea nucii în coajă. Cu același succes însă soiul Cogâlniceanu poate și crescut și pentru producerea de miez comercializat ca atare.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
CĂLĂRAȘI
Pomul. Călărași este un pom cu creștere rapidă, fiind un soi de vigoare medie. Acestui fapt se datorează adaptarea sa la majoritatea tipurilor de sol, constituind unul dintre puținele soiuri care pot fi recomandate pentru soluri sărace, în special în regiunile cu puține precipitații.
Spre exemplu, plantațiile noastre mamă pentru ramuri-altoi cresc într-un sol lutos cu expoziție sud-vestică care își pierde destul de repede rezervele de apă din precipitații. În aceste condiții destul de dure pentru orice plante multianuale, soiul Călărași este unicul care are o dezvoltare foarte bună și practic nu este afectat de boli și nici nu suferă de dezechilibre fiziologice.
Pentru acest soi, recomandăm amplasarea pomilor la distanțe de la cel puțin 8 m până la cel mult 10 m.
Înfloritul și fructificarea. Soiul Călărași are înfloritul de tip protandru, adică florile masculine înfloresc primele. Înfloritul florilor sale femele nu este acoperit practic deloc de propriul polen, necesitatea sa în polenizatori fiind totală. Acest soi are fructificare terminală clasică, productivitatea sa fiind destul de înaltă începând cu anul 7-8.
Fructul. Maturarea nucilor survine la o săptămână după Cazacu și Pescianski, adică în a treia decadă a lunii septembrie. Coaja este puternic brăzdată, sudura valvelor este foarte bună și proemientă. Privită din față, nuca acestui soi are formă aproape perfect rotundă. Masa medie a unei nuci este de 15 g. Miezul constituie circa 50% din greutatea nucii, are culoare galben-deschisă, cu gust și textură specifică apreciată.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
Scheme de plantare: 125 – 156 pomi/ha > ax structurat, intrare pe rod anul 6, randament: 2,5 – 3,5 t/ha. 100 – 125 pomi/ha > vas ameliorat, intrare pe rod anul 7-8, randament: 2 – 2,5 t/ha.
Condiții indispensabile în livadă: + nu are cerințe mari față de sol, se adaptează cel mai bine la soluri cu fertilitate redusă, lutoase, sărăturoase și uscate, + este rezistent la secetă, irigarea nefiind indispensabilă decât în absența precipitațiilor mai bine de 7 săptămâni, + în general nu necesită tratamente fitosanitare decât unul înainte de înflorit contra bacteriozei
Destinația fructelor. Soiul Călărași are coaja suficient de groasă și o sudură foarte bună a valvelor, fiind astfel un soi care se recomandă a fi comercializat în coajă. Pentru cei care vor să extragă miezul acestui soi – nici o problemă, există mulți producători în Republica Moldova care deja practică cu succes acest lucru.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
CODRENE
Pomul. Soiul Codrene este un soi de vigoare ușor peste medie, cu port semi-erect care ajută la formarea coroanei de tip ax structurat recomandabilă soiurilor cu productivitate sporită.
Dezmuguritul tardiv al acestui soi exclude în mare parte riscul înghețurilor de revenire de primăvară și îl expune mai puțin la riscul de afecțiuni provocate de bacterioză și antracnoză. În general, soiul manifestă o rezistență specifică la majoritatea maladiilor care afectează părțile vegetative și fructul (Xanthonomas, Gnomonia, Botryosphaeria, Phomopsis, Colletotrichum, Alternaria). Din observațiile noastre, dăunătorii specifici ai fructelor la nuc sunt prezenți în număr mult mai redus la acest soi.
Conform autorului soiului (dr. hab. prof. Ion Comanici), Codrene este unul dintre cele mai rezistente la temperaturile negative extreme din cursul iernii rezistând până la -37°C. În perioada monitorizării noastre atente a acestui soi (2010 – 2015) am constatat într-adevăr o rezistență totală la gerurile din timpul iernii, acest fapt recomandându-l pentru regiunile cu riscuri sporite de incidență a acestor fenomene.
Înfloritul și fructificarea. La soiul Codrene dezmuguritul se produce de regulă câteva zile mai târziu decât la celelalte soiuri. Înfloritul este de tip protogin iar în cei mai mulți ani este omogam, fiind asigurată astfel autopolenizarea.
Ca și Pescianski și Cogâlniceanu, soiul Codrene are înflorit de tip mixt, adică formează fructe nu doar mugurele terminal ci și cei subterminali. Din observațiile noastre însă, la soiul Codrene poate fi observat un înflorit de tip lateral propriu zis. Este important faptul că, spre deosebire de alte soiuri autohtone la care se manifestă acest caracter, la Codrene fructificarea laterală este stabilă și nu periodică.
Fructul. Nucile soiului Codrene au o formă ovoidă, turtită pe lungimea suturii, cu suprafață brăzdată și vârf proeminent. Sudura valvelor este foarte puternică, coaja este suficient de groasă pentru a rezista la operațiunile mecanizate de recoltare si procesare. Miezul este foarte specific având o suprafață mult mai netedă decât la oricare alt soi, constituie circa 50% din greutatea nucii, se extrage ușor și are culoare galben-închisă spre brun-deschisă.
Vă informăm că am încetat multiplicarea acestui soi și vă recomandăm să optați pentru altele mai noi și eficiente.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
Scheme de plantare: 156-208 pomi/ha > ax structurat, intrare pe rod anul 6, randament: 3 – 3,5 tone/ha. 125-156 pomi/ha > ax structurat/ vas ameliorat, intrare pe rod anul 7-8, randament: 2,5-3 tone/ha.
Condiții indispensabile în plantație: soi rustic care nu necesită condiții particulare în cultură
Destinația fructului. Cu toate că productivitatea foarte înaltă a acestui soi îl fac unul de preferat, calitatea miezului este ceva mai redusă decât la Pescianski. Din acest considerent, producția de nuci de la soiul Codrene va fi livrată prioritar pentru consumul curent imediat după recoltare sau va fi comercializată ulterior în coajă pentru diverse utilizări (preponderent pentru industria alimentară). Soiul Codrene se pretează însă destul de bine și la producerea de miez care, deși are o colorare ceva mai întunecată, se bucură de o savoare și aromă particulară.
Vă informăm că am încetat multiplicarea acestui soi și vă recomandăm să optați pentru altele mai noi și eficiente.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
CHIȘINĂU
Pomul. Soiul Chișinău are vigoare medie de creștere medie, pretându-se în livadă la densități de la 100 la 140 pomi/ ha. O trăsătură specifică a acestui soi din care rezultă și recomandarea specifică de plantare este tardivitatea a dezmuguritului și, bineînțeles, tardivitatea înfloritului.
Această particularitate a soiului Chișinău îi permite să fie plantat în terenuri cu risc sporit a înghețurilor de revenire primăvara târziu. Dacă aceste înghețuri care pot surveni către sfârșit de aprilie – început de mai pot distruge recolta anului la alte soiuri mai timpurii, ele nu afectează soiul Chișinău care scapă neatins având în vedere că în perioada respectivă mugurii abia se umflă și temperaturi de -4ºC-5ºC nu-i sunt periculoase. O altă trăsătură specifică a acestui soi sunt ramurile foarte ondulate, aproape spiralate și limbul frunzei este mare și mult mai lat decât la alte soiuri.
Soiul Chișinău are rezistență foarte bună la îngheț iar datorită pornirii sale mai tardive în vegetație este comparativ mult mai puțin afectat de bacterioză și antracnoză.
Înfloritul și fructificarea. Înfloritul survine foarte tardiv și are loc concomitent pentru florile feminine și masculine fiind astfel de tip omogam. În practică, aceasta înseamnă că soiul Chișinău este autofertil, adică se autopolenizează. Deși fructificarea soiului Chișinău este de tip terminal și subterminal, potențialul său este destul de bun, în special pentru faptul că tardivitatea dezmuguritului său îl protejează de ultimele înghețuri garantând practic recolte stabile în fiecare an.
Fructul. Fructele soiului Chișinău au de la 10 la 13 g, au formă ovoidală, puternic aplatizată pe sudura valvelor, au vârful ascuțit foarte proeminent. Coaja este subțire, sudura valvelor foarte bună. Miezul este foarte alb și se conservează astfel o perioadă destul de îndelungată, se extrage foarte ușor și are calități organoleptice superioare.
.Vă informăm că am încetat multiplicarea acestui soi și vă recomandăm să optați pentru altele mai noi și eficiente.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
Scheme de plantare: 125 – 156 pomi/ha > ax structurat sau vas ameliorat, cu posibilitatea suprimării graduale a unui rând alternant în cazul coroanei vas ameliorat. Intrare pe rod anul 6-7, randament: 2,2 – 2,8 t/ha. 100 – 125 pomi/ha > vas ameliorat, intrare pe rod anul 7-8, randament: 2 – 2,5 t/ha.
Condiții indispensabile în livadă: + nu are cerințe mari față de sol, + irigarea nu este indispensabilă decât în absența precipitațiilor mai bine de 6 săptămâni.
Destinația fructelor: Chișinău îmbină două avantaje cheie pentru comercializarea fructelor: miez alb foarte atrăgător cu gust specific și tardivitate foarte pronunțată a maturării (3-4 săptămâni față de majoritatea soiurilor).
Vă informăm că am încetat multiplicarea acestui soi și vă recomandăm să optați pentru altele mai noi și eficiente.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
CAZACU
Pomul. Soiul Cazacu are vigoare medie de creștere, tipul creșterii este semi-erect. Densitatea plantării variază de la 100 la 156 pomi/ha. Cazacu reprezintă un soi clasic de nuc cu fructificare terminală care se poate adapta unei mari varietăți de terenuri cu excepția celor expuse riscurilor de îngheț tardiv în cursul primăverii. Soiul Cazacu are un lemn cu densitate mare care îi conferă o rezistență deosebită la înghețurile din cursul iernii până în prezent nefiind consemnate cazuri în care, în condiții normale, pomii de acest soi ar fi suferit de pe urma gerurilor din cursul iernii. Culoarea lăstarilor anuali maturați este de la verde-gălbuie până la dovleac. Este tolerant la bacterioză și sensibil la antracnoză.
Înfloritul și fructificarea. Cazacu este un soi protandru, florile sale masculine înfloresc cu 5 – 7 zile înaintea celor feminine, necesitând în mod obligatoriu polenizatori. Soiul are fructificare de tip terminal, rareori fructifică mixt sau lateral. Cu toate acestea, capacitatea sa de ramificare precoce îl determină să aibă multe terminații fructifere către anul 6 – 7 care este anul intrării sale pe rod.
Fructul. Fructul este de calibru relativ mic, având greutate de la 10 la 12 g. Coaja este de grosime medie și de culoare specifică gri, miezul constituie circa 53 % din greutatea nucii, se extrage foarte ușor, este de culoare alb-gălbuie, are textură și aromă foarte plăcute pentru consum. Maturarea fructelor are loc către finele primei decade a lunii septembrie.
Vă informăm că am încetat multiplicarea acestui soi și vă recomandăm să optați pentru altele mai noi și eficiente.
sursa: Pepiniera Voinești | copyright: preluarea și distribuirea informațiilor este interzisă
Scheme de plantare: 125 – 156 pomi/ha > ax structurat sau vas ameliorat, cu posibilitatea suprimării graduale a unui rând alternant în cazul coroanei vas ameliorat. Intrare pe rod anul 6-7, randament: 2,2 – 2,8 t/ha. 100 – 125 pomi/ha > vas ameliorat, intrare pe rod anul 7-8, randament: 2 – 2,5 t/ha.
Condiții indispensabile în livadă: + nu are cerințe mari față de sol, + irigarea nu este indispensabilă decât în absența precipitațiilor mai bine de 6 săptămâni.
Destinația fructelor: Chișinău îmbină două avantaje cheie pentru comercializarea fructelor: miez alb foarte atrăgător cu gust specific și tardivitate foarte pronunțată a maturării (3-4 săptămâni față de majoritatea soiurilor).
Vă informăm că am încetat multiplicarea acestui soi și vă recomandăm să optați pentru altele mai noi și eficiente.